Pentru mine, decembrie este finalul fericit pe care îl caut în cărți sau filme. Este perioada în care, indiferent de cât de greu sau urât a fost anul, cumva reușește pe ultima sută de metri să fie mai bun și să echilibreze măcar puțin balanța. E ca desertul delicios după o supă fără sare, ca o rază de soare după …
Dragul meu jurnal, Casa miroase a Crăciun deja, a săbătoare, a iubire și a timp în familie. Te-ntrebi cum e mirosul ăsta, dacă el există? Da, se pare că este real și e chiar aici, la noi acasă. Pleacă din bucătorie și curge în râuri spre sufragerie și dormitor. Miroase a cuișoare și a scorțișoară, fiindcă am făcut aseară turtă …
Cu cinci ani în urmă, la ora 13:30, te-am auzit pentru prima dată plângând și-atunci am lăcrimat și eu. Te-am văzut la scurtă vreme după aceea și păreai ireală. Mintea mea se-ntreba dacă nu cumva ești doar o iluzie, un vis poate. Și, sinceră să fiu, chiar și acum mai sunt momente în care te privesc, te aud și pur …
Poveste pentru Maria, de Ioana Bâldea Constantinescu – Recenzie Poveste pentru Maria, o carte despre relația mamă-fiică Prin paginile cărții intrăm în lumea Ioanei Bâldea Constantinescu și a fiicei ei, Maria. Este lectură caldă, cu întâmplări din viața de zi cu zi, care scoate în prim-plan viața de părinte, viața cu un copil, relația care se construiește zi de zi …
Femei pe rug, de Kiran Millwood Hargrave – Recenzie Femei pe rug, o lume a femeilor Femei pe rug, de Kiran Millwood Hargrave, zugrăvește o lume în care era greu să supraviețuiești, în care femeile nu aveau prea multe drepturi. Era o lume condusă de bărbați și, totuși, femeile s-au dovedit a fi perfect capabile să se descurce fără ei, …
Ieri s-au împlinit 31 de ani de când am ajuns pe această lume. Uneori mi se pare ciudat și nu pot să nu mă întreb când au trecut atâția, că parcă ieri mergeam la grădiniță și îi arătam educatoarei că mi-a căzut un dinte, tot parcă ieri m-am așezat pentru prima dată în banca de la școală, parcă a trecut …
Puiule, Poate peste ani n-o să-ți mai amintești, așa că îți povestesc acum, aici. Și, oricum, timpul care trece peste noi va ajunge să-mi șteargă poate din memorie detaliile, culorile, căldura, parfumul, o parte din emoțiile acelei zile. Prima ta zi la noua grădiniță a fost însorită și caldă, frumoasă, care amintea mai mult de vară decât de toamna pe …
Culoarea mea preferată: ochii tăi, copilă. Muzica mea preferată: vocea ta senină. Povestea mea preferată: cea despre noi – un copil, o mamă și un tată. Bijuteria mea preferată: brațele tale în jurul gâtului meu, când te lipești de mine, toată. Tatuajul meu preferat: pupicul tău pe obrazul meu lăsat. Tabloul meu preferat: zâmbetul tău când mă vezi dimineața, imediat …
Un soare blând mângâia ultima parte a dimineții. Lumina lui caldă cădea peste locul de joacă, peste frunzele copacilor legănate de un vânt cu mult chef de joacă, peste chipul copilului meu, creând o imagine care mă făcea să mă întreb dacă e real ce vad, simt și trăiesc, sau doar produsul imaginației mele, ori un vis frumos. Râsul copiilor …
Bine ai venit, septembrie! Atât de multe amintiri mă leagă de tine: primele zile de școală, parfumul strugurilor copți, din curte, câteva noi începuturi care au făcut ca viața mea să o ia pe drumuri nebătute și nebănuite, dar care m-au dus acolo unde trebuia sau unde aveam nevoie, finaluri firești care au făcut loc altor capitole, ploi care m-au …
