Copila mea cu păr de aur, Atât de mare, de haotică, de nebună și de periculoasă mi se pare uneori lumea asta, încât îmi doresc să te țin aici, în brațe, lipită de mine, o viață întreagă. Ți-aș fi scut, te-aș proteja fără teamă și fără regrete. În brațele astea ale mele, chiar dacă pe zi ce trece îți devin …
Vine prânzul și copilul adoarme, mama face repede mâncare, face duș, mai spală vase, întinde hainele în mașina de spălat rămase, bea cafeaua, oricum rece, că pe masă o uitase, și se pune-apoi în pat, cu grjă, fiindcă o mișcare greșită ar trezi puiul de om, și adio, mamă, somn. Când pune capul pe pernă și geană pe geană așază, …
Ultimele câteva zile nu au fost deloc unele bune pentru mine. Vechi răni, pe care le port de-o viață cu mine, au început să doară. Am avut senzația că totul merge pe dos, că oricât aș încerca, nu iese nimic cum îmi doresc, că totul e degeaba, că nu fac nimic bine și multe altele de genul ăsta. Epuizată fiind …
Cele mai grele momente din viața unui părinte nu sunt atunci când se simt obosiți, când nu reușesc să doarmă noaptea două ore legate, când nu își mai aud gândurile de țipetele copilului, când nu știu cum să mai gestioneze un tantrum, când simt că nu mai au răbdare, când își mestecă cina plimbându-se prin casă după copil, când nici …
Cu câteva zile în urmă, nu mă simțeam prea bine. I-am spus puiului de om, aproape plângând, că nu mă pot juca, nu mă pot da jos din pat, pentru că nu mă simt bine, și am rugat-o să stea cu maică-mea, ca să mă odihnesc și eu puțin. Dar puiul meu nu a plecat de lângă mine. Și, după …
– Nu știu de unde ai atâta răbdare, îmi spune într-una din zilele trecute iubita fratelui meu. – Nici eu, îi răspund. Era puțin peste ora 8 dimineața, iar puiul de om venise după mine în baie și plângea pentru că voia nu mai știu ce, și voia fix atunci. Eu abia îmi țineam ochii deschiși, mi-era somn, aș mai …
Observ că nu toate femeile vorbesc despre partea mai dificilă a rolului de mamă, și mă întreb de ce. Poate ele chiar nu au simțit niciodată că le este greu, deși cred că orice mamă, măcar o dată, a trecut prin asta. Și eu am evitat și încă mai evit să vorbesc cu oricine despre cât de greu îmi este …
Sunt zile în care privesc haosul din casă și mă bufnește râsul. Mă gândesc la copilul ăsta mic al meu, la mânuțele sale mici, la imaginația-i bogată și la faptul că face ce face și nu se plictisește, și nu am cum să nu râd, sau măcar să zâmbesc. E haos pur și simplu în casă în majoritatea timpului, excepție …
Cred că orice mamă, și în general orice om a adormit măcar o dată cu ochii înlăcrimați. Mi s-a întâmplat și mie asta de nenumărate ori. Am plâns de teamă, de neputință, văzând și știind că al meu copil nu e bine. Am plâns rugându-mă să-i fie bine. Dar am plâns și de fericire, de recunoștință, din prea multă iubire, …
A mai trecut o zi printre noi, uite, ni se scurge printre degete, ne rămâne puțin prinsă în păr, agățată de haine, de cuvinte care ne staupe buze, nerostite. A mai trecut o zi prin noi, grăbită, frumoasă, grea, perfect de imperfectă, cu râs de copil în casă, cu tălpi mici, goale, care aleargă pe parchet, cu o pereche de …
