Acasă s-au îmbrăcat pomii
În verde crud și în parfumuri
Şi-au scuturat flori de pe umeri,
Sunt casă pentru păsări.
Acasă vântul mângâie frunze
Și flori, și iarba și mâini muncite,
Acasă pământul dă viaţă
Și ploaie mănâncă.
Acasă curge râul
Rece, printre pietre
Sunt tălpi ce calcă pe pământul umed,
E dor ce nu mai trece.
Acasă cântă păsări
Printre ramuri, lângă geamuri
Și parcă le auzi
Acolo, în tine, în copilărie
În vene, în ieri și în mâine.
Acasă e gândul tot
Îmbrăcat în dor și amintire
Acasă e o bunică, un bunic, o mamă,
Un tată, un frate,
Un om al tău
Și-ți frig braţele de dor
De ei, de vorba lor
De un sâmbure de fericire împreună.
Acasă e bine,
Acasă e dor.
Sursa foto: Pexels (Sebastian Sørensen)
Copilul se iubeste mereu, nu numai cand ai chef sau timp sau starea necesara
