D'ale mamei

Cand mama devine personajul negativ

personajul negativ

“Nu manca dulciuri, ca te bate mami”. “Nu lovi laptopul, ca te cearta mami”. “Nu face asta, ca se supara mami”. Am auzit aceste cuvinte destul de des. Evident, ii erau adresate copilului meu. Si simteam ca ma fac sa devin personajul negative in acele momente. Eu, mama, ii interzic sa faca un anumit lucru pe care isi doreste sa le faca. Ei i-ar da voie, dar mama, mama cea rea nu o lasa.

Mama nu e personajul negativ, ea vrea ce e mai bine pentru copilul ei

Toti cei care ma cunosc stiu ca nu sunt si nu voi fi genul de mama care isi loveste sau isi cearta copilul. Nu pot, nu vreau, nu cred ca astea sunt solutiile.

Ce-i drept, cand i-au auzit pe unii oameni rostind acele cuvinte, m-am intristat. Si poate m-am panicat un pic. Daca, auzindu-le in mod repetat, copilul va incepe sa ma vada precum un personaj negativ? Daca va crede ca eu sunt cea din cauza careia nu se poate bucura cand vrea de unele lucruri pe care si le doreste?

Cred ca multe mame au fost martore la astfel de scene. Pe moment e neplacut, insa apoi, dupa ce am cernut mai bine cele intamplate, stiu ca acel “Nu” este pentru binele copilului si nimic altceva nu mai conteaza . Nu ii fac bine dulciurile, deci nu primeste in fiecare zi ceva dulce, nu poate lovi laptopul pentru ca l-ar putea strica si trebuie sa invete ca sunt situatii in care chiar nu se poate sa faca ceea ce isi doreste. Si nu pentru ca mama are o reactie neplacuta, ci pentru ca asa este bine pentru el.

E bine sa stie motivul real pentru care nu are voie. De aceea mi-as dori ca cei ce pun totul pe umerii mamelor, sa inteleaga ca nu procedeaza bine. O pun pe mama intr-o situatie neplacuta desi ea nu urmareste decat binele copilului, ea nu isi doreste altceva decat sa il invete un lucru sau altul. Apoi, este vorba si despre copil. El trebuie sa cunosca motivul real pentru care i s-a spus “Nu”. Nu are voie sa manance dulciuri penntru ca nu sunt sanatoase, pentru ca ii distrug dintisorii, nu au voie sa se joace cu laptopul pentru ca il pot distruge, iar parintii nu mai pot lucra si asa mai departe. Copilul are nevoie de explicatii, nu sa i se transmita mesajul ca mama este o bariera intre el si dorintele lui. Si, mai mult decat atat, mama poate avea reactii neplacute si nedorite.

Mi-as dori ca ceilalti sa fie mai atenti la astfel de lucruri, sa nu faca din mama un personaj negativ in momente in care nu urmareste decat binele copilului. Da, e greu sa refuzi un copil, dar solutia nu este sa ii interzici ceva pe motiv ca mama lui o ia razna si cine stie ce va face. Nu e corect, nu e ok, nu e bine, nu e o solutie.

Copiii au nevoie si de “Nu” din partea ambilor parinti, din partea bunicilor, din partea matusii si din partea celor care sunt prezenti in viata lor suficient incat sa isi puna amprenta asupra puilor de om. Iar acel “nu” trebuie urmat de explicatii, nu de invinuirea mamei. Daca, de exemplu, matusa e langa copil cand el vrea sa isi arunce biberolul in toaleta, ii poate explica de ce nu e ok sa faca sta, nu ii va spune ca mama lui se va supara daca o va face. Deci, cum ar veni, daca maica-sa nu o sa se supere, ar fi chiar perfect daca ar face asta?

Ce va invata copilul? Ca mama este personajul negativ, poate chiar ca trebuie sa se ascunda de mama cand mananca dulciuri, ca sa nu o supere, sa nu ii spuna ca a facut ceva gresit, ca sa nu il bata etc.

Sursa foto: Pexels (Austin Guevara)

Nu mai dati vina pe mame

Despre cum iubeste copilul

Sa nu uitam si de tati

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *