Ieri ne-am trezit înaintea soarelui și-am plecat spre aeroport cu dorul de casă-n piept. A fost o vacanță frumoasă și o experiență despre care ne vom aminti mereu cu drag și dor, dar acasă-i acasă.
După multe ore petrecute pe drum, când puiul de om s-a așezat pe pat, în dormitor, a zis: Aaaaaaaa, ce bine e acasă! Și-am simțit cu toții chestia asta. Am înțeles-o atât de bine.
E tare bine în vacanță, când rutina ta devine mai plăcută, mai simplă, când trăiești experiențe noi, vezi lucruri noi pe care într-o formă sau alta le aduci cu tine. Dar oricât de bine ar fi, inima tot acasă vrea, sufletul tot acasă se simte cel mai bine.
Nici n-am intrat bine pe ușă, și deja au început să se audă vecinii care-și fac diverse reparații sau renovări prin casă. Am zâmbit și-am zis: Se vede c-am ajuns acasă. Aici e cuibul nostru, unde ne jucă, râdem, ne plângem lacrimile, ne îmbrățișăm, gătim împreună sau în grabă, citim, adormim îmbrățișați, ne mai împiedicăm de un pluș, mai călcăm pe vreo jucărie mică pe întuneric și scoatem flăcări pe nas, aștepăm în unele zile apa caldă cum îl așteaptă copiii pe Moș Crăciun. Dar oricum ar fi, e acasă pentru noi, pentru puiul de om.
Ne-am întors mai bogați în urma acestei vacanțe. Purtăm cu noi amintiri calde, ca nisipul în care ne afundam tălpile, amintiri îmbrăcate în parfumul mării, cu muzica valurilor care se spărgeau la țărm, în culorile vii ale florilor și ale copacilor care te însoțeau la orice pas. N-o să uit niciodată ziua în care puiul de om a văzut pentru prima dată marea, entuziasmul cu care se bălăcea în piscină și-mi spunea fericită și mândră că a reușit să înoate.
Dar acasă e acasă. Acasă e o parte din noi, acasă e parfumul nostru, acasă răsună râsul nostru, acasă ne supărăm și ne trece, acasă aducem cu noi, în bagaje, toate amintirile pe care le culegem din lumea ce se-ntinde în afara casei noastre. Mă bucur tare c-am prins rădăcini, că există pe lumea asta un loc pe care să-l numim acasă, c-avem unde să ne întoarcem după o zi bună sau grea, după o vacanță minunată, după o reușită sau o dezamăgire.
Foto: Pexels
