Trecusera 6 luni de la nastere cand am decis sa incep ca la carte procesul de slabire. Sport, alimentatie santoasa, vointa si rabdare. Acestea cred ca sunt ingredientele pentru reteta succesului in toata povestea asta. Vointa este? Este! Rabdarea? Nu prea! Alimentatia sanatoasa e prezenta. Cum ramane cu sportul? Aici era problema, avand in vedere ca am trecut printr-o operatie. Cum slabesti dupa nastere? Cu “reteta” de mai sus. Si sportul ajuta. Asa ca am decis sa merg la sala impreuna cu cel caruia i-am luat numele. Inceputul n-a fost promitator deloc. Ce a urmat e alta poveste.
Cum slabesti dupa nastere. De luni? Poate lunea viitoare
Stiti cum toate incep de luni? Saptamana, dietele, deciziile importante? Ei bine, venise ziua aia pentru sala. De luni noi mergem la sala! Era batut in cuie. Si chiar voiam sa facem asta, abia asteptam sa incep sa ma antrenez.
Luni pe seara, vine barbatul de la serviciu.
-Mergem la sala, da?
-Mergem, mergem!
-Super!
-Da!
Verbal, eram tare entuziasmati. Insa ochii nostri, vai, ei spuneau cu totul altceva. Stiti cum e cand cunosti o persoana de ceva timp, exista intre voi chimia aia sau cum vreti sa o numiti si ajungeti sa va intelegeti din priviri? Sa aveti limbajul vostru secret?
Ochii nostri spuneau altceva atunci, luni pe seara, cand trebuia sa mergem la sala. Era evident ca nici eu, nici el, nu voiam sa iesim din casa, ci preferam sa stam in pat si sa ne uitam la “Lucifer”. Eh, asa e cu serialele! 🙂
-Ia uite, parca s-a innorat, spune unul dintre noi cu ochii sclipindu-i de fericire ca, poate-poate, vremea chiar nu tine cu noi si oricat de mult am vrea, nu vom putea ajunge la sala.
-Eh, si ce daca, raspunde celalalt. Daca ploua putin tot putem merge. Dar in gand ruga divinitatea sa le dea un motiv sa stea in casa.
Incepe sa bata vantul, amandoi asteptam o minune, o ploaie care sa ne impiedice, bietii de noi, sa transpiram in ziua aia la sala.
-Nu, chiar nu putem pleca, ia uite, sigur o sa ploua!
-Daca vrem cu adevarat sa mergem, nu ne opreste ploaia. (Ba sper sa ne opreasca. Doar nu recunosc ca nu vreau la sala, nu?)
-Da, asa e! (Dar azi chiar nu am chef! Si stiu ca nici tu nu ai.)
Cred ca amandoi ne imploram unul pe celalalt sa sparga unul gheata si sa spuna ca prefera sa stea acasa. Si ne mai si rugam in gand sa inceapa totusi ploaia aia mai repede.
Stateam cu ochii pe cer asteptand minunea si gandindu-ne la episodul nou din serial pe care abia asteptam sa il vedem.
Ca sa nu ne mai prelungeasca emotiile, asteptarea, chinul :)))), a inceput cerul sa se dezlantuie. Ploaie cu galeata, ceva tunete si fulgere. Gata! Era clar! Ce sa facem acum daca e vremea asa naspa? Lasa, mergem maine la sala. Dar chiar mergem, da? Sigur ca da!
Decizia era luata! Ramaneam acasa. Sigur ca era luni, perfect pentru a incepe schimbarea, dar se poate de lunea viitoare. Ba nu, de marti.
Si intr-adevar marti am mers la sala. Si de atunci am incpeut sa mergem regulat. Ca vrem, ca nu vrem (mi-e rusine sa-i spun antrenorului ca nu pot ajunge :)), suntem acolo. Si chiar daca n-am inceput de luni, rezultatele tot se vad. E greu uneori inceputul, dar odata ce iti iei inima in dinti, lucrurile merg in directia potrivita.
P.S. A fost misto episodul ala din “Lucifer”. Si urmatoarele. 😀
Sursa foto: Pixabay
10 lucruri pe care nu vrea sa le auda o femeie care a nascut recent