Esti frumoasa, mama,
si cu ruj rosu pe buze,
dar si cu ele imbracate in cantece de leagan,
in povesti citite inainte se somn
pentru copilul pe care l-ai adus pe lume.
Esti frumoasa, mama,
imbracata in rochia preferata,
dar si cand porti in jurul gatului
imbratisari oferite de manute mici,
cand porti in brate puiul de om
care ii seamana lui,
dar e si bucata rupta din tine.
Esti frumoasa, mama,
purtand pupici pe obraz,
punand saruturi pe talpi mici,
pe ochi adormiti,
pe manute mici.
Esti frumoasa, mama,
cand iubesti atat de mult,
cand te joci si zambesti,
cand citesti povesti,
dimineata, cand te trezesti
cu parul ciufulit.
Esti frumoasa, mama,
cand ii oferi totul copilului
si cand esti totul pentru el,
cand stii ca ai lua-o de la capat din nou si din nou
fiindca stii cata nevoie ai si tu
de acele imbratisari,
de acele manute,
de acele talpi mici,
de acel ras,
de ganguritul lui,
de tot ce este el
si ce inseamna pentru tine,
fiindca odata cu el
s-a nascut ceva nou si in tine:
speranta in mai bine,
pofta de viata si de joaca,
o iubire altfel, cum nu credeai ca exista,
o lume toata, numai a voastra,
o noua familie,
o noua poveste de iubire
altfel decat ai cunoscut pana acum:
iubirea de mama.
Sursa foto: Pexels (Tatiana Syrikova)
