Fa-ti timp…
Sa iti vezi copilul crescand, sa nu ii ratezi primul zambet, primul cuvant, primii pasi.
Sa il tii in brate, cat inca te lasa, sa ii mangai parul catifelat, sa ii citesti povesti inainte de somn, sa il asculti, sa il iubesti.
Sa ii spui ca il iubesti, sa ii veghezi pasii nesiguri, somnul agitat, jocurile.
Sa fii langa el cand iti cauta mana, cand vrea in brate.
Sa il asculti, sa il cunosti, sa te joci cu el, sa ii piepteni parul, sa i-l impletesti.
Sa fii prezent/a, sa ii oferi din tot ce stii si esti tu, nu lucruri materiale.
Sa il inveti ca este important sa fii, nu sa ai.
Sa ii canti ca sa adoarma, sa il pui la piept cand se teme, sa ii sufli pe julitura din genunchi, sa ii explici de o mie de ori de ce.
Sa va plimbati, usor, pe strada, fara graba, fara a te uita la ceas.
Sa ii iei manuta in mana ta si sa te bucuri de momentele in care are nevoie de tine.
Sa apreciezi fiecare clipa langa puiul tau de om.
Sa fii un exemplu pentru el. Nu uita ca invata mai mult din ce faci, nu din ce ii spui.
Sa il inveti sa fie bun, sa iubeasca si sa se iubeasca, sa respecte si sa se respecte, sa inteleaga si sa se inteleaga.
Sa il ajuti sa devina un om frumos. Acolo, in interior, unde nu se vede, insa se simte, se stie cand il privesti in ochi.
Sa ii arati ca il respecti, sa ii fii parinte, insa la nevoie si prieten si orice are nevoie sa fii.
Sa il lasi sa sara in lacuri si sa faci si tu asta alaturi de el.
Sa radeti impreuna, din suflet, pana va dau lacrimile si sa o luati de la capat.
Sa fii parintele de care are nevoie copilul tau.
Sa il iubesti neconditionat, sa il ierti, sa inveti alaturi de el cum sa-i fii mama sau tata.
Fa-ti timp!
Sursa foto: Pixabay
Ți-au rămas mici brațele mele, copilaș
Doamne, cat de frumoasa era aseara fata pe care mama ei nu a vrut-o
