Poti sa fii parintele perfect, sa faci totul ca la carte, sa ai un copil la fel de perfect si cineva, candva, cumva, tot va spune ca ceva nu faci bine. Asta mi-e clar. La fel de clar mi-e si faptul ca nu putem fi perfecti ca parinti si nu avem cum sa crestem copii perfecti.
Deci, cand vedem o mama obosita, cu parul nepieptanat sau poate chiar nespalat de cateva zile, cand observam ca nu a apucat sa spele vasele din chiuveta, cand al ei copil tocmai a facut un tantrum sau in alte situatii de genul acesta, cred ca mai bine ar fi sa o ajutam decat sa o criticam. O ajutam spunandu-i ceva incurajator. O ajutam chiar si tacand daca ne gandim putin inainte de a vorbi si ne dam seama ca nu o ajuta cu nimic ceea ce voiam noi sa ii spunem.
Vrei sa stau eu cateva minute cu copilul ca sa faci un dus/sa dormi/sa mananci/sa te relaxezi un pic?
Te pot ajuta cu ceva?
Am făcut mai multa ciorba decat de obicei si m-am gandit sa iti aduc si tie. Imi imaginez ca nu ai mereu timp sa gatesti. E calda, tocmai am luat-o de pe aragaz.
Stai linistita, stiu cum este. Vei avea timp sa speli vasele, dar copilul e mic o singura data./Cred ca nu ai avut cum sa speli vasele. Le pot spala eu, daca nu ai nimic impotriva.
Mai stai putin in pat astazi. Ies eu in parc cu copilul. Odihneste-te, ai nevoie.
Sunt doar cateva dintre lucrurile pe care le putem spune unei mame care, evident, nu le poate face pe toate.
Cand copilul face un tantrum, nu ajuta cu nimic faptul ca ii spui ca e vina ei, fiindca nu l-a lovit niciodata pe cel mic. Cum sa faca una ca asta?
Cand copilul nu vrea sa manance ciorba, nu o ajuta deloc faptul ca dai vina pe ea fiindca i-a oferit nu stiu ce mancaruri de-a lungul timpului. De unde stii ca nu a incercat si ciorba?
Cand o vezi rusinata fiindca nu a apucat sa spele vasele, nu ii atrage atentia, nu o compara cu tine cand aveai copii mici sau cu vreo cunostinta de-a ta, spunandu-i ca daca alte mame pot, ar trebui si ea sa poata.
Cand vezi ca e obosita si nu prea are chef de vorba, nu o lua personal si nu incepe sa ii reprosezi lucruri. Nu o ajuta.
Cand iti spune ca are nevoie de o mica pauza, ca nu mai poate, nu ii spune ca altele pot, ca ea oricum sta acasa, de ce are nevoie de pauza, de ce sa nu mai poata?
Cand vezi ca are cearcane gata-gata sa ii inghita fata, ai grija, din nou, ce ii spui.
E minunat sa fii mama, dar nu e mereu usor. Si mai obosesti. Si nu ai timp. Si cand, peste toate astea, mai primesti si critici din partea altora, nu e deloc placut.
Asa ca, in loc sa critici o mama, mai bine o ajuti. Putin, cum poti, chiar si tacand, desi te mananca limba sa-i spui ceva nu foarte placut pentru urechile ei obosite.
Sursa foto: Unsplash (Isaac Quesada)