Cresteai de putin timp sub pielea mea cand ti-am auzit prima data inima batand. A fost unul dintre cele mai emotionante si mai pline de sens momente din viata mea. Cred ca atunci am realizat cu adevarat ca voi fi mama, ca in pantecul meu creste o viata.
Inima ta buna, inocenta, pe care o aud cand imi pun usor capul pe pieptul tau, m-a facut sa zambesc si sa lacrimez de fericire de fiecare data cand am auzit-o inainte de a te naste, dar si dupa ce ai venit pe lume.
Sa ai grija de ea, puiul meu. Sa nu lasi pe oricine sa intre acolo, cu bocancii murdari. Sa nu dai voie oricui sa se cuibareasca acolo unde este atata bunatate, atata inocenta. Dar, daca totusi se vor strecura oameni care nu te merita, pentru ca se intampla si lucruri d-astea in viata, stiu ca vei gasi puterea de a-i scoate de acolo, de a te vindeca de ei. Iar eu voi fi langa tine, intr-un fel sau altul, alaturi de tine pentru cand vei avea nevoie de sprijin, sfat, ajutor, urechi care sa te asculte, brate care sa te cuprinda, o inima uneori franta care sa te inteleaga.
Inima ta canta in fiecare secunda. Despre viata, despre iubire, despre ce e cu adevarat important aici, pe lume. E atat de buna si de iubitoare, atat de fericita, incat ne face si pe noi mai buni, mai fericiti.
Inima ta, puiul meu, a crescut un pic langa a mea. Ma cunoaste mai bine decat oricine altcineva, ma iubeste, imi ofera liniste, imi da puetere, curaj, incredere.
Inima ta, copilul meu, este cel mai frumos loc in care pot sa ma gasesc. Sa ai grija de ea, asa cum avem si noi si cum ne dorim sa inveti sa apreciezi si sa iubesti tot ceea ce ofera, primeste, este.
Sursa foto: Pexels (Andy Kuzma)
