D'ale mamei

Mă iubești

mă iubești

Mă iubești deși uneori pare că am două mâini și două picioare stângi,
mă iubești perfect de imperfectă și în brațe mă strângi,
mă iubești râsă și plânsă, pentru cine-am fost și sunt,
mă iubești ca și cum aș fi cel mai bun om de pe pământ.

Mă iubești când depresia mușcă cu poftă din mine,
și-atunci te privesc și știu că voi fi cumva mai bine,
mă iubești cu gândurile-mpăștiate-n suflet,
mă iubești când uit să-mi desenez pe buze un zâmbet.

Mă iubești când mă doare-n suflet
de-atâta dor de mine și de-un zâmbet,
mă iubești când m-ascund de lumea-ntreagă sub pătură,
mă iubești când nu mai pot să spun o vorbă.

Mă iubești cu privirea pierdută
și cu buza mușacată
ca să-mi opresc o lacrimă să cadă,
să nu vezi că iar e tristă mama.

Mă iubești când nu mai știu să mă joc,
mă iubești deși în loc de aripi acum pe spate am un ciot,
mă iubești când nu mai știu să împletesc cuvinte,
mă iubești cu toate visele prin lume rătăcite.

Sursa foto: Pixabay

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *