Inainte de a intra in subiect, vreau sa precizez ca nu scriu acest articol ca sa ma plang. Pur si simplu vreau sa scriu despre o realitate pe care multe persoane se pare ca inca nu o cunosc.
Fac parte din categoria mamelor care stau acasa. Dar, mamele care stau acasa nu stau degeaba. Indiferent daca au sau nu si un serviciu de care se ocupa in putinul timp liber, mamele mereu au ceva de facut.
Mamele care stau acasa nu sunt in vacanta
Inainte de a intra in concediul prenatal mi se tot dadea de inteles ca gata, scap de munca, raman acasa, ca si cand urma o vacanta lunga, de cel putin doi ani, pe o insula, unde as fi stat toata ziua la plaja, m-as fi bucurat de briza, as fi baut cocktailuri si cineva s-ar fi ocupat de cocpil, casa si tot ce era de facut.
Dar mamele care stau acasa muncesc de dimineata pana seara. Poate nu primesc in schimb bani, dar primesc dragoste si apreciere (stiu ca din pacate aprecierea lipseste in unele cazuri si apare numai atunci cand mama nu mai face lucrurile pe care le facea inainte).
Cum spuneam, eu stau acasa cu puiul de om. Si sunt zile in care, privind casa, ma intreb ce am facut toata ziua. Jucariile sunt imprastiate prin camera, vasele naspalate, cosul de haine este plin, mancare nu am apucat sa fac. Aparent nu am facut nimic. Dar, realitatea este alta. M-am ocupat de copil, de nevoile sale fizice, emotionale etc. Ne-am jucat, i-am schimbat scutecele, hainele, am iesit pe afara, i-am dat sa manance, a mers la somn, am facut una alta cat a dormit, apoi am luat-o de la capat. Si nu este putin lucru sa te ocupi toata ziua de un copil.
In zilele in care am impresia ca nu am facut nimic, ma uit la puiul de om, fericit, cu burtica plina, jucandu-se si stiu ca am facut ce era cel mai important: am petrecut timp de calitate impreuna.
Apoi, printre picaturi, mai spal un vas, mai pun haine la spalat, la uscat, mai fac mancare si ce mai este necesar. Pauza de masa? Nu exista. Mananc cu puiul de om langa mine sau cu felia de paine prajita cu unt intr-o mana, plimbandu-ma prin casa dupa copilul care nu are stare. Cum merg la baie? Cu puiul de om langa mine, bineinteles. Uneori chiar in brate.
Si in majoritatea zilelor mai si lucrez. Pentru ca-mi place ceea ce fac, pentru ca avem nevoie si de banii castigati de mine, pentru ca asa ma relaxez, pentru ca acelea sunt momentele mele de liniste, de mine cu mine. Pentru ca lucrul este al meu si despre mine, pentru ca desi imi place sa fiu mama copilului meu, imi doresc sa mai fac si altceva.
Da, este dificil, obositor, dar nu as renunta la asta. S-a intamplat sa termin lucrul si la 4 dimineata, sa dorm 2 ore, apoi sa o iau de la capat. Si e OK. Mi-am asumat lucrurile astea in momentul in care am devenit mama si am decis sa raman acasa sa ma ocup de cea mica.
Ce nu mi se pare Ok, in schimb, este atitudinea unora fata de mamele care stau acasa. Ei inca mai cred ca mamele care stau acasa stau degeaba. Dar ele nu stau. Uneori nu au timp sau energie nici sa mai faca un dus, sa se pieptene sau sa manance. Ar trebui apreciate, pentru ca munca lor este importanta. Au grija de un pui de om, de intreaga familie si nu este putin lucru. Doar pentru ca nu se trezesc dimineata, nu se dau cu parfum, nu imbraca haine dragute, nu merg la serviciu, nu inseamna ca ele sau munca lor nu conteaza.
Recunosc, ma infurii cand aud comentarii de genul “dar tu stai acasa, poti sa…”. Da, stau acasa, dar nu pot sa fac totul, orice, doar pentru ca nu merg la serviciu. Si in niciun caz nu stau degeaba. Cand prind cateva minute sau poate o ora sau 2 numai pentru mine, am senzatia ca sunt intr-o vacanta si nu stiu ce sa fac mai intai: sa citesc, sa dorm, sa fac o baie lunga si relaxanta, sa ma uit la un film etc.
Sper ca oamenii sa inteleaga si sa nu mai fie atat de nedrepti cu mamele care stau acasa, fiindca in niciun caz nu sunt in vacanta.
Sursa foto: Pexels (Tatiana Syrikova)
