Mi-a fost pântecul ca o lună plină,
Ți-a fost casă, iubire senină,
Te-a ocrotit, ca un scut
Te-a îmbrățișat mut.
Mi-a fost pântecul ca o lună plină,
Era plin de viață, de lumină divină.
Te-a crescut zile, săptămâni, luni.
Da, pântecul mamei face minuni.
Mi-a fost pântecul ca o luna plină,
Dar nici nu știam că urma să vină
În brațele-mi, o dulce și dragă copilă
Ce și-a făcut loc în inima-mi umilă.
Mi-a fost pântecul ca o lună plină,
Binecuvântat cu viață, cu a mea copilă.
Pulsau două inimi în corpul meu atunci
Și tot două inimi am și acum, aici
Aici, în piept una și cealaltă în brațe,
Pentru ca acolo vei fi tu mereu, copile.
Sursa foto: Pexels (Garon Piceli)
