Să fii rănit de oameni și să rănești la rândul tău alți oameni (fără intenție, sper, în ambele cazuri) cred că face parte din fișa postului de… om. Sigur că doare, însă acestea sunt experiențe care fac parte din viață și din care putem învăța câte ceva.
Când ești rănit din nou și din nou, începi să îți pierzi încrederea în ceilalți. Poate începi să îi incluzi pe toți în aceeași oală, dar nu toți oamenii sunt la fel. Dacă suferi din dragoste, nu înseamnă că mereu va fi la fel. Dacă te-a rănit un prieten, nu înseamnă că toți o vor face. Înseamnă că nu erau oamenii potriviți pentru tine, ci niște lecții de viață.
Mi-a fost greu să înțeleg și să accept lucrurile astea când aveam sufletul făcut bucăți, mi-a fost greu să-mi fac curaj și să risc din nou. Dar mi-am dat seama și că nu e corect să consider toți oamenii la fel. Nu e corect față de ei, dar nici față de mine. Putem pierde relații frumoase, oameni cu suflet frumos dacă nu le dăm și nu ne dăm o șansă.
Nu ai cum să treci prin viață fără să doară uneori, fără să îți treacă prin suflet și oameni nepotriviți. Important e să avem puterea de a ne rupe de oamenii care nu ne fac bine și curajul de a-i accepta în viața noastră și pe cei noi, să le acordăm încredere până la proba contrarie.
Cu oamenii cred că e ca la loterie. Nu câștigi de fiecare dată. N-ai cum. Dar și când câștigi, știi că a meritat așteptarea, știi că durerea aia te-a adus acolo, poate te-a pregătit pentru o nouă relație, indiferent de natura ei.
Nu toți oamenii sunt la fel. Nu au cum. Și e tare bine să înțelegi și să accepți asta. Nu toți te vor răni. Nu toți îți vor face bine.
Sursa foto: Unsplash (Alex Alvarez)
