D'ale mamei

O sa treaca si asta

o sa fie bine

“O sa treaca si asta”, imi repet in fiecare zi. In ultima perioada am trecut prin diferite stari. Am fost relaxata, rationala, dar m-a mai cuprins si panica gandindu-ma la ceea ce se intampla in ultima vreme in lume. Eu sunt genul de om care intra repede in panica. Asa sunt eu. Acum ma gandesc in primul rand la puiul de om. Sa fie bine. Dar si noi la randul nostru ne protejam pentru ca daca noi suntem ok, la fel este si copilul.

Pentru a limita riscul de a ne imbolnavi si de a raspandi virusul, stam acasa. Iesim numai cand este necesar, sa facem cumparaturi. Si nu pentru o luna, ci pentru cateva zile, ca sa nu iesim in fiecare zi din casa. Ne spalam pe maini, dezinfectam ce e de dezinfectat, evitam aglomeratia, vom iesi cu copilul afara, dar in curte. Noi oricum faceam lucrurile astea si inainte, din cauza gripei sezoniere, dar si pentru ca asa e firesc sa procedam, sa respectam regulile de igiena. Deci nu e nicio schimbare. Doar cu plimbarile pe afara, in exteriorul curtii e mai dificil. Dar va trece si asta, e bine ca exista si curtea in care sa iesim sa mai luam o gura de aer si sa ne limpezim mintea.

Cum spuneam, in ultimele zile am trecut de la relaxare la panica si invers. Si nu a fost deloc ok. Am inceput sa am cosmaruri, nu ma puteam odihni, mi-era greu sa ma concentrez fiindca mintea mea era acolo, la virusul despre care toata lumea discuta. De multe ori imi spun ca daca mai aud inca o stire despre asta, o sa o iau razna. Asa ca am spus “stop!”.

Pentru linistea mea interioara, pentru ca pot sa fiu si rationala si sunt in majoritatea timpului, de ceva vreme nu mai urmaresc stirile de oriunde. Caut surse credibile din care sa ma informez. Nu citesc, nu ascult, nu deschid mesajele primite despre coronavirus. Nu le dau mai departe pentru ca sunt contradictorii, nu stiu cat de credibile sunt.

De asemenea, mi-am propus sa limitez timpul de ascultat stiri. Pentru linistea mea, cum spuneam. Nu o sa ma prefac ca nu sunt probleme, nu o sa ignor ceea ce se intampla in lume, insa o sa iau portii mai mici de informatii, dar acelea sa fie sigure, credibile. Si nu o sa mai caut din ora in ora informatii noi. In rest, o sa fac ceea ce faceam si pana acum, adica o sa respect regulile de igiena, o sa ma bucur de copilul meu, o sa stau in casa, o sa citesc, o sa scriu, o sa ma uit la filme sau seriale. Lucruri pe care oricum le tot fac de cand stau acasa cu copilul.

Imi repet ca daca intru in panica nu rezolv nimic, nu schimb nimic si o sa ma privez de anumite lucruri importante cum ar fi bucuria de a fi alaturi de puiul meu, bucuria de a face lucruri care imi plac.

O sa fie bine, o sa treaca si asta. Pana atunci, pana va lua sfarsit si povestea asta ce ne-a schimbat vietile mai mult sau mai putin, o sa incerc (si sper sa reusesc cat mai des sa fac asta) sa ma bucur de partea plina a paharului.

Pentru voi cum e perioada asta?

Sursa foto: Pexels (Polina Tankilevitch)

Nu mai dati vina pe mame

Despre cum iubeste copilul

Sa nu uitam si de tati

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *