Peste ani, cand timpul scurs mi se va citi, pe frunte, in coltul buzelor, in ochi, in cuvinte, de-ar fi sa uit cum ma numesc, si multe alte lucruri, vazute, simtite, auzite, nu as vrea decat sa pot sa-mi amintesc anii astia din urma, si cei ce vor veni langa copilul meu, minunea pentru care inima-mi zambeste-n piept. Sa nu …
Pentru zilele in care nu mai crezi, nu mai vrei, nu mai poti, pentru zilele gri in care ai vrea sa te ascunzi de lumea toata sub cearceaf, pentru cand nu mai stii sa zambesti, sa speri, sa te bucuri, iti spun atat, femeie, mama: exista atata magine in lumea asta mare, si ea face viata mai frumoasa, in ea …
Intr-o zi voi fi o amintire, mama care te priveste si te iubeste din stele. Si sper, copilul meu, sa fiu o amintire frumoasa, sa devin o parte din zambetul tau, cand te gandesti la mine, sa fiu mama despre care vorbesti cu iubire, cu mandrie, cu ochii zambind. Si, cand iti va fi dor, sa inchizi ochii si sa …
A mai trecut o toamna, ni s-a asternut pe cutele de pe frunte, pe cele din jurul buzelor. Ne-a curs pe obraji, sarata, de la bucurii, de la tristeti, ne-a desenat zambete pe fata, sperante in suflete. A mai trecut o toamna, au mai dansat frunze colorate cu vantul, cu pamantul, cu ploaia, cu gandul, cu poezia. A mai trecut …
Niciodata nu o sa mai fie atat de mic cum e acum, niciodata nu o sa mai ai alaturi de el acest azi, acest acum. Asa ca mama, tata, bunic, bunica, sa inchidem telefoanele, sa ne deschidem inimile, sa ne scuturam de grijile de oameni mari si sa ne bucuram langa puii de om de azi, de acum. Sunt atat …
Cred ca mamele au aripi, nu de inger, ci de mama. Cu ele isi protejeaza puii de lumea-ntreaga daca e nevoie, zi dupa zi, cu iubire, rabdare, daruire. Poate nu sunt aripi de inger, poate nu se vad, poate nu sunt perfecte, dar aripile mamelor sunt. Acolo. Tu, mama, uita-te un pic la spatele tau, si spune-mi, nu vezi cum …
Si a venit ziua in care ne-am desprins una de alta, corpul meu nu ti-a mai fost casa, ti-a ramas mic, l-ai lasat gol. Si a venit ziua in care mi-ai fost pusa in brate, noua ta casa, linistea ta si-a mea. Si de atunci ne desprindem usor una de alta. Azi un pic, maine la fel. Si stau si …
Prima data cand te-am auzit plangand, am zambit. Cu gura, cu inima, cu sufletul, cu fiinta toata. Am uitat in momentele alea ca eram pe masa de operatie, ca mi-era teama. Tu ai plans, iar eu am zambit atat de mult, incat cicatricea de pe abdomen, care marcheaza locul prin care ai venit pe lume, are acum forma unui zambet. …
Priveste-l, puiul de om, o parte din tine, o parte din el. Priveste-l, nu numai cu ochii, ci si cu sufletul, cu umerii curatati de griji, cu mintea plina de azi, de acum si atat. Priveste-l, atat de mic, incat ti-a incaput sub piele, iti incape in brate si chiar si cand va mai creste, o sa iti incapa in …
Dimineata. Semintuneric. Ochi care abia se deschid de somn. Cam asa a aratat primele minute ale acestei dimineti. Puiul de om ma astepta sa ma ridic din pat pentru a merge la bucatarie ca sa pregatim laptele fiindca burtica cerea mancare deja. Nu apuc sa ma ridic din pat, ca simt ca imi fuge pamantul de sub picioare. O bestie …
