D'ale mamei

Primăvara asta

primavara asta

Verde crud
Parfum de viaţă,
De cireș, de corcoduș inflorit
De sparanţă.
Adiere uşoară,
Mângâiere de vânt
În părul până la umeri
În breton, în gând.
Sete de culoare, de miresme, de ploaie
Sete de natură, de pădure,
De pământ ud, rodind viaţă,
Crescând rădăcini,
Născând.
Naște din pântecu-i negru.
Naște floare, parfumuri,
Naște gusturi fine
Poveşti divine.
Ah, primăvara asta
Dă viaţă, culoare, speranţă.
Observă, ascultă, simte-o,
Ridică ochii din asfaltul rece,
Din negura gândurilor,
Din timpul ce trece
Așteaptă… Simte…
În rest, renunță, lasă.
Lasă gândul ce muşcă din tine
Cu durere, cu sete, cu lacrimi
Lasă un mâine și un ieri
Să-ți iasă din vene, din carne
Și fii. Atât, fii azi, acum, aici
Fii tu, în primăvara asta toată
Colorată, înmiresmată, ce naște viaţă
Speranţă.
Ascultă.
Simte.
Trăiește.
Acum, azi, aici.
Primăvara asta.
Doare, e departe, e dincolo de fereastra,
E în cântecul dintre ramurile în floare,
Dar e si în tine, în amintire
În speranță.
Candva, curând, va fi mai bine.

FotoŞ arhiva personală

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *