Copilul meu iubit, bun si drag, Maria mea,
Sunt multe lucruri de spus si nu vor incapea toate aici. De unele voi uita, pe altele le voi omite pentru a le dezvolta intr-o alta scrisoare. Astazi este Ziua Internationala a Fetitei, si mi-am zis ca nu voi lasa sa treaca aceasta zi fara a scrie o scrisoare pentru fetita mea.
Au trecut aproape doi ani de la prima noastra intalnire si sunt momente, multe, in care inca ma intreb daca esti reala. Vezi tu, puiule, ai adus atat de multe lucruri bune in viata mea, incat mi se pare incredibil ce se intampla. De cand sunt mama am descoperit o iubire diferita de tot ce stiam pana sa te nasti. E o iubire pura, completa, coplesitoare, infinita, greu de descris si de definit. E o iubire care m-a schimbat.
Sunt momente in care te privesc si ma simt coplesita de emotii. Mi-e greu sa descriu senzatia aceea. Oh, atat de usor mi-e sa scriu despre multe lucruri, si atat de greu imi gasesc cuvintele cand e vorba despre ceea ce simt! Cum spuneam, sunt momente in care te privesc si simt ca multe emotii frumoase, calde, incep sa ma cuprinda in bratele lor. Sunt recunoascatoare ca te am, fericita ca m-ai ales pe mine sa iti fiu mama. Ma simt norocoasa, bogata, acasa cu tine langa mine.
La inceput mi-era teama ca nu o sa stiu sa fiu o mama buna, asa cum meriti, asa cum orice copil de pe lumea asta merita. Am si gresit, m-am certat pentru unele lucruri, cum ar fi faptul ca nu am putut sau nu am stiut cum sa iti ofer mai mult timp lapte de mama. Dar langa tine am invatat ca nu trebuie sa fiu o mama perfecta, nu am cum sa fac asta si este atat de obositor sufleteste sa incerci sa atingi perfectiunea ca mama si nu numai. Am invatat, tu m-ai invatat, ca ai nevoie de o mama fericita, care sa te iubeasca si sa se iubeasca pe sine, o mama care sa iti ofere timp si nu lucruri, o mama care sa iti fie aproape si cand razi si cand plangi, o mama care sa te respecte, sa nu te certe, sa te invete sa te respecti si sa te iubesti. Sigur ca mai am multe de invatat, dar am incredere in noi. Impreuna vom invatat zi de zi ce este de stiut, de facut.
Mi-e ciuda ca nu iti pot oferi o lume mai buna. Dar, am, vazut intre timp, ca asa imperfecta cum este ea, cu fetele ei mai putin placute, lumea asta mare, colorata, plina de muzica, de parfumuri, poate fi si frumoasa. Noi ne putem inconjura de bun si de frumos facand ce este corect si ce ne spune inima sa facem, inconjurandu-ne de oameni cu suflet frumos, invatand sa gasim frumosul si in (sau mai ales in) lucrurile simple, de care uitam cu atata usurinta. Lumea asta, viata, ar putea fi frumoase daca ne oferim timp. Daca nu ne mai grabim, daca cernem totul si alegem ce ne trebuie, daca ne oprim putin din fuga asta spre ziua de maine, spre mai mult, spre job apoi spre casa, si simtim vantul de pe obraji si din par, ploaia, mirosul unei flori pe langa care trecem, imbratisarile si cuvintele oamenilor dragi, muzica din noi si din lume.
E usor sa te pierzi alergand spre ceva de care in realitate nu ai nevoie, iubind oamenii nepotriviti, luand decizii nu foarte bune, ascultand oamenii care nu ar trebui sa conteze pentru tine. E usor sa alegi varianta usoara, sa alegi calea sigura. E usor sa faci greseli. E firesc sa gresesti. Stiu asta fiindca in cei 28 de ani de viata am strans ceva regrete, am luat ceva decizii gresite, am ales oamenii nepotriviti si i-am dat la o parte pe cei cu adevarat buni. Iti spun lucrurile astea ca sa stii ca nu va fi mereu usor, ca vei gresi, ca nu va fi mereu bine, ca uneori o sa doara. Dar e ok. Eu voi fi mereu alaturi de tine, fizic sau intr-o alta forma. Voi fi langa tine sa te sprijin, sa te ascult, sa te iubesc, sa te ajut cand si cum voi putea. Dar nu uita ca tu vei fi cea care te va ajuta cel mai mult. Vei gasi in tine de multe ori o putere pe care nu credeai ca o ai, vei reusi sa te ridici, dupa ce iti vei plange durerile, regretele, frustrarile, nereusitele, si cand te vei ridica, vei fi mai puterica, vei sti mai bine, vei face altfel, vei rade, vei fi fericita, vei invata sa apreciezi mai mult lucrurile care conteaza cu adevarat.
Esti copil inca, uneori spun ca esti bebe, desi pe zi ce trece se vede ca bebelusul care ai fost devine un copil. Bun, iubit si iubitor, cald, fericit, cu zambetul aproape mereu pe buze, plin de dorinta de a descoperi lumea, fermecat de cele mai simple lucruri. Esti copil acum, dar timpul trece repede si parca maine vei fi adult, om mare, femeie, mama, bunica. I-am cerut timpului sa fie mai bland cu noi, dar vad ca el continua sa treaca grabit prin noi, sa ne faca oameni mari, sa ne imbatraneasca. Tot ce imi doresc este sa profitam cat mai mult de momentele petrecute impreuna, sa le facem frumoase si sa le depozitam intr-un loc sigur in inimile noastre. Acolo le vom gasi de fiecare data cand ni se va face dor de ceea ce avem, traim si simtim acum.
Sursa foto: Pixabay
