De cateva zile, puiul de om si cu mine suntem la tara. Il asteptam pe domnul tati. Pana vine, ii lasam aici scrisoarea copilului pentru tata cu lucrurile pe care imi imaginez ca i le-ar povesti puiul de om.
Dragul meu tati,
Maine ne vom vedea, dar am atat de multe lucruri sa iti spun, incat pur si simplu nu mai am rabdare. Si stiu ca maine, cand o sa ma vezi, o sa imi dai multi pupici, o sa ma tii mult in brate, iar eu imi doresc atat de mult sa iti povestesc ce am facut aici, la bunici, de cand am venit, incat chiar nu mai pot sa astept pana maine.
In prima zi m-am plimbat prin curte si prin gradina. Mi-am gasit ratele, care au mai crescut un pic, gainile rotunde ca niste bile, porcii foarte mari, dar mi se par la fel de haiosi ca atunci cand erau mai mici decat mine. Copacii sunt un pic schimbati, dar am inteles ca asa e toamna, raman fara furnze, fara fructe.
In prima zi asta am facut, pentru ca s-a intunecat repede si am stat in casa unde am avut grija sa umblu peste tot. Ei cred ca am facut asta ca sa imi aduc aminte unde e fiecare lucru. Insa adevarul este ca mi se pare amuzant sa mut lucrurile de la locul lor, sa las jucarii imprastiate prin casa, iar adultii sa se impiedice de ele. Sunt amuzanti cand fac asta.
Nu am trambulina aici, dar ma descurc. In fiecare camera gasesc un pat, un fotoliu, o canapea pe care sa sar fix ca pe trambulina. Sunt inventiva, tati. Eu nu ma plictisesc niciodata.
A doua zi m-am trezit la ora 6 si un pic. Era intuneric si credeam ca este noapte. Atat de tare imi doream sa ies pe afara, incat nu am mai putut sa dorm pana la ora 10 asa cum am facut in ultimele zile inainte de a veni aici. Iar pe la 8 dimineata, mama m-a imbracat si am iesit la plimbare fiindca nu mai puteam sa stau in casa stiind cate aventuri ma asteapta dincolo de usile inchise. Abia am avut rabdare sa ma imbrace, dar stiti si voi um e sa fii copil si sa nu ai rabdare fiindca vrei sa te joci.
M-au vazut cateva doamne pe strada in dimineata aia si se uitau ciudat la mama. Spuneau ca alti copii nu vor sa iasa din casa cand e asa frig. Dar sincera sa fiu, nu era chiar atat de frig. In plus, copiii sunt unici si diferiti, iar daca mie imi place sa ma plimb la 8 dimineata pe afara, prin iarba plina de bruma, cine sunt ei sa imi spuna ca nu trebuie sa fac asta?
Stii ca de cand am invatat sa ofer pupici, pup cam tot ce prind. Am inteles ca usile nu ar trebui sa fie pupate, asa ca m-am gandit ca animalele si pasarile sunt in regula. Am incercat sa ii dau lui Ruby un pupic, dar s-a speriat si a fugit de mine. Cred ca isi imagina ca iar o confund cu calul meu de plastic si vreau sa ma urc pe spatele ei. Am incercat sa o pup si pe Pisi, dar era sus, pe cotetul lui Ruby, asa ca nu am ajuns la ea. Am trimis pupicii in aer si cred ca au ajuns totusi la destinatie.
Am pus-o pe mama sa imi prinda o rata si am incercat sa o pup si pe ea. Si ce crezi ca a facut? M-a ciupit de obraz. A fost amuzant. Am ras si mai voiam sa ne jucam asa, dar rata prefera sa ciupeasca inelul mamei. Am incercat sa pup si o gaina, era dragalasa tare asa rotunda si pufoasa, dar fugea de mine.
M-am plimbat prin padure cu mama si cu Ruby. Si padurea era schimbata, dar mi-a placut. Era plina de frunze colorate. Am cules si eu doua si le-am dus acasa.
Am vazut si un cal si minute bune numai la el m-am uitat. Il imitam. Era amuzant si se amuza si mama cand vedea cum il imit. Mi-a placut tare mult fiindca era real, nu o jucarie cum sunt caii mei de acasa. As vrea si eu un cal real, dar despre asta vom vorbi maine, cand ne vedem. Am putea sa il tinem cu noi in casa, nu? Cred ca va fi cuminte. Poate doarme in patutul meu daca eu nu il mai folosesc.
Abia astept sa vii si tu maine la noi, sa ne plimbam, sa vezi si tu cat de frumoasa este toamna la tara. Am mai vazut-o in anii trecuti, dar eram prea mica si nu imi amintesc mare lucru. Acum imi place totul. Bruma prin care merg fericita, imi plac frunzele pe care le culeg si apoi i le dau mamei pentru ca au am alte lucruri de facut in drum spre casa.
Cam atat am avut sa iti povestesc, tati. Te astept sa ne jucam si sa ne distram impreuna. Poate iti fac o surprinza si ma trezesc iar la 6 dimineata ca sa avem cat mai mult timp pentru plimbari si pentru joaca.
Cu drag,
Puiul tau.
Sursa foto: Pexels (Vlada Karpovich)