Cu cinci ani în urmă, la ora 13:30, te-am auzit pentru prima dată plângând și-atunci am lăcrimat și eu. Te-am văzut la scurtă vreme după aceea și păreai ireală. Mintea mea se-ntreba dacă nu cumva ești doar o iluzie, un vis poate. Și, sinceră să fiu, chiar și acum mai sunt momente în care te privesc, te aud și pur …
