Cred ca mamele au aripi, nu de inger, ci de mama. Cu ele isi protejeaza puii de lumea-ntreaga daca e nevoie, zi dupa zi, cu iubire, rabdare, daruire. Poate nu sunt aripi de inger, poate nu se vad, poate nu sunt perfecte, dar aripile mamelor sunt. Acolo. Tu, mama, uita-te un pic la spatele tau, si spune-mi, nu vezi cum …
Poate ii porti alunita de pe obraz ori culoarea ochilor ca cerul, poate porti ca ea in tine un vis ce-ti freamata in vene, dar tu inca mai ai aripi ca sa ajungi la el, in timp ce ea, mama ta, are in locul lor cicatrici. Ei i le-au taiat… timpul, oamenii, frica, durerile prea multe. Cine mai stie? Ii …
Cred ca oamenii au aripi. Se nasc cu ele. Nu stiu daca sunt aripi de inger. Poate sunt numai de oameni. Dar sunt aripi care ne ajuta sa ajungem sus, la visul nostru, sa trecem prin viata zburand frumos, lin, linistiti. Atat de usor se pot frange aripile copiilor! Sunt aripi pe care multi le pierdem. In timp. Ajungem sa …
